Serra

Sa metamòrfosi

De Franz Kafka

Tradutzione de Manuela Mereu

Facebook Twitter LinkedIn Posta elettronica WhatsApp Telegram
Sa metamòrfosi
ISBN
978-88-7356-217-7
Co-editzione
-
Genia
Narrativa
Matèria
Testos literàrios modernos e cuntemporàneos: romanzos, contos, diàrios e epistolàrios
Collana
Àndalas
Annu editzione
2013
Logu editzione
Cagliari
Formadu
Pabìru
Pàginas
80
Rilegadura
Brossura cun alas e cosidura filu refe
Mannesa
15 x 21 cm
Pesu
160 g
N° volumi
1
Figuradu
No
Limba de publicatzione
Sardu
Limba originale
Ispagnolu
Testu a fronte
-
Incruidu
-
Iscolàsticu
No
Disponibilidade
In cumèrciu
Distributzione

10,00 €

[quote]Unu mangianu Gregor Samsa, ischidende si dae bisos avolotados s´agateit in su letu istramudidu in sas bisuras de unu betze bobosorighe[/quote] est s´incumintzu iscussentidu de Sa metamòrfosi(1912), s´òpera de Kafka chi unit s´arte de su grotescu e de s´assurdu a su gradu prus mannu de perfetzione e paris cun Das Urteil (1912) e Brief an der Vater (1919) est parte de un´ispètzia de trilogia chi contat de patimentos de una famìllia.
Dae sas contradditziones mai istèssidas, dae su tratamentu incolliosu e tribuladu de amore-òdiu mescamente cun su babbu, naschet s´istòria de umiliatzione de Gregor Samsa, fìgiu parassita, fìgiu pagu chertu e chi tenet sa neghe de èssere fìgiu e de èssere in vida: sa morte sua ebbia nch´at a torrare s´òrdine, sa lege e sa bellesa a totu sos custrintos.
Custu imputu istreorosu a sa famìllia autoritària e tirriosa, chi nch´at fatu istramudire su fìgiu in sas bisuras de unu bobosorighe lègiu, si nche furriat a s´agabbu de su contu e naschet un´ispètzia de atu de adoratzione e de glòria a su podere mannu de su babbu-giùighe.
Franz Kafka

Franz Kafka (1883-1924)

FRANZ KAFKA (1883-1924), iscritore de limba tedesca nàschidu in Praga, est unu de sos autores de prus importu de sa literadura de su de sèculu XX. Iscriet in s´òpera sua de su clima ispirituale de su tempus suo: su disisperu de s´òmine modernu, sas chircas illacanadas e sas pregontas chi no agatant una risposta, sa dutèntzia remenga a una realidade in ue chircat una manera de istare, de bìvere, unu bramore chi posca mudat in turmentu, neghe, disassussegu chi mai s´at a pòdere presentare cun una forma de contare sas cosas chi tèngiat un´agabbu e chi potzat ofèrrere pasu e cuntentu. Dae su turmentu de sa negatzione frorit un´arte noa chi li permitet a s´iscritore de èssere unu de sos istilistas prus mannos de sa prosa tedesca, gasi comente nde faghet puru unu de sos moralistas profetosos de su mundu modernu.